Chinchila devine apta de reproducere la varsta de 4-9 luni. In mod normal fatarile se repeta la intervale regulate in primii 10 - 12 ani de viata. Ciclul de calduri revine la intervale de 28 de zile, manifestandu-se pe tot parcursul anului, avand o perioada de repaus in lunile august - decembrie.

  
femela                                             mascul

    Cel mai bun procent de fecunditate se  inregistreaza in perioada noiembrie - iunie , dar mai ales in ianuarie si februarie.
    Durata gestatiei este de 110 zile. Imediat dupa fatare . la 24 ore , femela este apta pentru o noua monta. Astfel este posibila realizarea celei de a doua fatari in lunile iulie august.  Dupa cea de a doua fatare doar 20 % din femelele de chinchila mai accepta o noua monta, astfel incat posibilitatea unei a treia productii de pui in decursul aceluiasi an este redusa . Femela de chinchila in cea mai mare perioada a unui an este gestanta.
     Intrarea femelei de chinchila in calduri se exteriorizeaza prin aspectul vaginului care prezinta modificari de culoare si volum timp de circa 8 zile.
     Procentul de prolificitate la chinchila nu este prea mare. La o fatare se pot realiza 3 -4 pui , desi media este de 2-4 pui , care alapteaza intre 45- 60 de zile dupa care se intarca.
      In urma unor cercetari riguroase s-a reusit sa se evidentieze ca 10% din femele fata un singur pui, 50% fac 2 pui , 29% fac 3 pui si doar 11% fac 4 pui. Procentul scade direct proportional cu starea femelelor si modul in care sunt intretinute. S-a constatat ca femelele crescute  in apartamente ,ca si  animale de companie,  fata mai multi pui decat cele crescute in crescatorii.
      In perioada aprilie-iunie o femela se poate monta la 24 ore dupa fatare ( daca fatarea are loc in luna iunie ) , iar dupa a doua jumatate a anului montele se inregistreaza mai rar sau chiar deloc.        
      Femelele gestante nu accepta masculii !!!

                     SEMNE EXTERIOARE ALE INTRARII FEMELELOR IN CALDURI

   Femelele  cand intra in calduri se poate observa o congestie a vaginului si aparitia unei papile la nivelul deschiderii vulvare. Aceasta faza dureaza mai multe zile , timp in care femelele accepta masculul , existand si incaiereri si deprecieri a blanitelor datorita muscaturilor si zgarieturilor.
     Cand reproducatorii accepta actul montei , ei executa miscari ondulatorii a corpului. Masculii din custile vecine se agita si scot sunete asemanatoare celor scoase de porumbei.
       Chinchillele sunt animale poliestrice, care manifesta calduri in tot timpul anului. Cu toate ca chinchillele se pot reproduce in tot timpul anului, cea mai mare intensitate a caldurilor o manifesta in perioada decembrie-februarie si cea mai mica in intervalul iulie-octombrie.
     CALDURILE, la chinchille apar la 24 ore de la parturitie, iar apoi la intervale cuprinse intre 28-34 zile. Perioada de estru dureaza 2-3 zile. Semnele clinice ale caldurilor sunt urmatoarele: femelele sunt nelinistite, se agita permanent in cusca, iau pozitia de imperechere.

        MONTA

   Sistemul de monta monogam. Uneori actul coital este precedat de incaierari intre parteneri. Pentru a preveni bataile intre acestia se introduce in cusca o ladita de refugiu cu dimensiunile de 35x30x12,5 cm. In timpul incaierarilor chinchillele se ridica cu membrele anterioare in sus. Inaltimea mica (12,5 cm) a laditei le impiedica sa adopte aceasta pozitie, motiv pentru care vor renunta la lupta. Dupa ce au intrat in ladita de refugiu, care se inchide cu un suber (din tabla perforata), animalele vor remarca faptul ca nu pot evada si vor dormi. Somnul le va calma si drept urmare se pot imperechea fara incidente.
     Sunt cazuri cand unele femele nu se imperecheaza cu masculul repartizat, dar se monteaza imediat cu altul. Femelele tinere agresive se recomanda sa se imperecheze cu masculi mai varstnici, experimentati. Atat femelele cat si masculii retivi (care-si omoara partenerul) sunt imediat reformati.
      Reproducatorii acestei specii, daca sunt sanatosi, pot fi utilizati la reproductie pana la varsta de 15-20 de ani. Totusi, dupa varsta de 6-7 ani fecunditatea femelelor diminueaza treptat, motiv pentru care ele vor fi inlocuite cu altele tinere. Annual se reformeaza 25% dintre femele. Criteriul de baza in stabilirea inlocuirii lor il reprezinta nu varsta, ci fecunditatea, prolificitatea si starea de sanatate.

        CUM RECUNOASTEM O EXISTENTA UNEI MONTE ?

   In urma unei monte reusite pe pardoseala custii se observa o formatiune alungita , ca un saculet alb, lung de 2,5 cm si lat de 4 cm, umplut cu un lichid , formatiune eliminata de femela dupa infaptuirea actului sexual. Prezenta acestui dop vaginal arata in 85% din cazuri ca monta a fost efectuata cu succes. Acest saculet se usuca si de multe ori va fi ingerat de animale.
       La mascul sacul preputial prezinta fire de par , aceasta fiind un indiciu ca monta a avut loc.

        RECUNOASTEREA UNEI STARI DE GESTATIE

   In urma producerii unei monte nu exista siguranta ca aceasta va fi urmata si de perioada de gestatie.  !!
   Cresterea in greutate a femelei montate  este un indiciu clar ca aceasta este gestanta.
    Recomandam tinerea unei evidente stricte , preferabil intr-un registru  avand rubricile " data montei" , control saptamanal al greutatii ", si controlul gestatiei la 60 zile.

      Unele femele in perioada gestatiei devin agresive , violente , in preajma masculilor de aceea este bine ca masculii sa nu mai aiba acces in custile femelelor dupa ce s-a constatat ca a avut loc o monta cu succes, femela fiind gestanta.
      La femela gestanta, in ultima perioada a gestatiei , fetusii inregistreaza un ritm alert de dezvoltare - crestere, astfel incat pot fi simtiti printr-o palpare fina .
    Diagnosticarea gestatiei se poate realiza atat prin cantarire, prin palparea coarnelor uterine si a mamelelor, cat si cu ajutorul unor semne clinice si comportamentale.

        GESTATIA

     La Chinchilla laniger gestatia dureaza 111+;-2 zile dupa care da nastere la 1-4 (7) pui. Conform determinarilor efectuate de ECKARDT (1972), o femela de chinchilla bine hranita si bine ingrijita produce in medie 2,4 pui /fatare. In crescatorii, din totalul femelelor fatate 10% dau nastere la un pui, 50% fata 2 pui, 29%produc 3 pui si 11% au o prolificitate de 4 pui. Acelasi autor considera  ca la femelele hranite necorespunzator prolificitatea este mai scazuta.
        Prin cantariri saptamanale ne putem da seama de existenta starii de gestatie. In partea a doua a gestatiei (dupa 7 saptamani) femela creste in greutate cu 50-70g /luna. Cantaririle se efectueaza pe inserate, inainte de hranire.
      La 60 zile de la monta se poate diagnostica gestatia prin palparea abdomenului. In acest scop, animalul se tine de coada in pozitie verticala, iar cu mana cealalta (degetul mare si aratator) se palpeaza usor abdomenul femelei. In ultima parte a gestatiei, respectiv din saptamana a 13-a, este interzisa cantarirea, contentia si palparea abdomenului mamei.
        Comportamentul femelelor gestante se modifica si el. S-a constatat ca chinchillele gestante sunt mai linistite, se odihnesc mai mult, unele nu pot urca nici in tava cu nisip si consuma cantitati mai mari de hrana si apa.
       Cu 7-10 zile inainte de fatare se scoate din cusca baia de nisip, se curata custile femelelor, se introduce asternut curat si se asigura in adapost 17-18 grade C.

STADIILE DE DEZVOLTARE A EMBRIONILOR DE CHINCHILA

        PREGATIREA CUIBULUI IN ASTEPATREA FATARII

   Semnele apropiate ale fatarii sunt intredeschiderea vulvei, femela priveste insistent spre coada , care atarna libera. La 100 zile de la monta se asigura incalzirea adaposturilor pana la 22-24 grade . La 111 zile de la monta se produce fatarea.

         NASTEREA PUILOR DE CHINCHILA

       Puii se nasc cu par pe ei, au ochii deschisi si merg.

      Fatarea in 90% din cazuri are loc dimineata , la primele ore .  Primadata se elimina un lichid alb-galbui, clar, apoi este expulzat fiecare fetus si placenta care are forma unei bile inchise de 2-3 cm in diametru. Intervalele expulzarii puilor sunt diferite de la caz la caz,  uneori femela, in timpul fatarii, se ajuta tragand cu dintii de membrele anterioare ale puilor.
        Puii se nasc cu blana , dinti si cu ochii deschisi putand merge imediat.
   O femela poate fata intre 1-6 pui. La fatare puii au greutatea cuprinsa intre 24-65 g, greutate care in prima luna se tripleaza, iar in cea de a doua luna se dubleaza.  La varsta de 10 luni puiul va ajunge la greutatea de 400g.

   Puii se nasc in invelitori, pe care femela-mama le taie cu dintii, la fel ca pe cordonul ombilical. Nou-nascutii sunt acoperiti cu par, au ochii deschisi si dantura apta pentru consumul de alimente. Mama isi linge puii fatati pana ii usuca, dupa care ii impinge cu botul catre sfarcuri, pentru a-i determina sa suga. Puii sanatosi au coada dreapta, ochii larg deschisi si cantaresc intre 25-65 g. In primele zile de viata puii stau langa mama lor, dormitand si sugand. Mai tarziu incep sa se joace intre ei. Puii care stau izolati, au ochii intredeschisi, sunt tristi si nu sug trebuie controlati, deoarece pot fi bolnavi.

         HRANIREA SI CRESTEREA PUILOR

   Trebuie acordata o atentie deosebita modului in care evolueaza cresterea in greutate a puilor. Cand femela care alapteaza nu are suficient lapte necesar alaptarii puilor se recomanda hranirea artificiala a acestora. Pozitia de supt a puilor este dorsala. Daca puii prezinta rani pe nas este un semn ca laptele nu este indeajuns si ei se bat pentru lapte. In acest caza putem folosi alte femele-doici care au fatat in aceasi perioada.

  Puii de chinchila sug pana la varsta de 2 luni .
       Puii la 1-2 saptamani incep sa manance furaje, dar laptele matern ramana hrana de baza. Hranirea suplimentara se face cu lapte de vaca cu o pipeta. Puiul se tine pe spate si cu capul in sus , in timp ce i se pipeteaza cate putin lapte caldut. Hranirea suplimentara se face zilnic la orele 8, 14, 18 si 22. Cantitatea de lapte adiminstrat cu pipeta este in functie de varsta si apetit, intre 6-8 pipete zilnic.
        Un pui de cateva zile , hranit artificial in acest fel isi va creea un reflex astfel incat la apropierea orei de hranire artificiala se va agita  cautand pipeta.
      Este frecventa moartea puilor de chinchila prin inanitie, mai ales la cei nou nascuti. Puii incep sa suga imediat dupa ce au fost fatati iar o femela cu insuficient lapte nu ii va putea hrani, de aceea este bine sa tinem o evidenta stricta a perioadei de monta si gestatie pentru a putea muta puii la o femela-doica si sa incepem hranirea artificiala.
         O femela cu glanda mamara bine dezvoltata va avea lapte suficient iar puii  sunt hraniti bine si vor avea o blana lucioasa si frumoasa. Femelele cu lapte putin au puii slabi , si acestia vor trebui hraniti artificial.
        Daca o femela are mai mult de 5 pui se va face furajarea suplimentara a femelei si hranirea artificiala a puilor.

     
 Puii se hranesc artificial cu ajutorul unei seringi, sau sticluta cu biberon.

         CRESTEREA PUILOR ORFANI  

      In cazul in care femela moare in perioada de alaptare , puii trebuie luati si tinuti intr-un cuib cu temperatura de cca 24 grade. Puii proveniti de la mai multe mame care au murit se tin separat si incep sa fie hraniti din ora in ora , apoi la cate 2 ore. In cazul in care exista mame-doici acesti pui pot fi trecuti si in grija lor dar nu se va renunta la hranirea artificiala suplimentara.